Noutăți

Anul care pleacă a fost unul cu griji şi greutăţi pentru reprezentanţii ramurii de producere a zahărului din Moldova. Seceta din vară a tăiat puternic din planuri, iar în negocierile cu Guvernul nu s-a reuşit păstrarea pentru anul care vine a ratei de 8 la sută TVA pentru zahăr. Despre rezultatele anului care s-a scurs şi provocările viitorului citiţi într-un interviu cu preşedintele administraţiei companiei Sudzucker Moldova, Alexandr Koss.

InfoMarket: Domnule Koss, cu ce rezultate încheie anul 2012 ramura de producere a zahărului?

Alexandr Koss: Acest an a adus rezultate neînsemnate în general pe ramură. În primul rând am fost afectaţi greu de secetă. Multe gospodării, mai ales în zona Făleşti şi Glodeni, au pierdut toată recolta. Însă toamna uscată şi caldă, precum şi precipitaţiile care au căzut uneori, au contribuit la reanimarea sfeclei, mai ales în raioanele de nord ale Moldovei. Totodată, a adus rezultate şi activitatea noastră de ani împotriva putregaiului de rădăcină şi selectarea seminţelor de sfeclă de pe câmpurile noastre experimentale. Surpriza plăcută din toamnă ne-a permis să corectăm prognozele noastre. În loc de 70 mii tone de zahăr pe care le aşteptam, în total pe ramură vor fi produse circa 80 mii tone.

InfoMarket: Care este echilibrul actual de putere între operatorii de pe piața moldovenească de zahăr?

Alexandr Koss: Actualmente în Moldova activează trei companii de producere a zahărului:  IM «Sudzucker Moldova» SA (fabricile din Drochia şi Făleşti, cu o pondere în capacitatea totală de producere - circa 39 la sută), «Moldova-Zahar» SRL (fabrica din Cupcini, 29%) şi «Magt-Vest» SRL (fabricile din Glodeni şi Donduşeni, 32%).  Circa 70 la sută din capacitatea de producere din ramură este asigurată de companiile cu capital străin - 39 la sută este asigurată de „ Sudzucker Moldova», care face parte din concernul european cu rădăcini germane „Sudzucker AG", 29 la sută de compania fiică a companiei poloneze  «Krajowa Spółki Cukrowa SA» - «Moldova-Zahar».

InfoMarket: În ultimii doi ani reprezentanţii ramurii au luptat intens pentru păstrarea regimului fiscal preferenţial. Nu a fost să fie. Care ar fi consecinţele modificării cadrului fiscal pentru ramura de producere a zahărului?

Alexandr Koss: Are un lanţ întreg de consecinţe cum ar fi creşterea contrabandei cu zahăr ucrainean, reducerea bruscă a rentabilităţii procesului de producere a zahărului, care şi aşa nu este una impresionantă. De asemenea, o altă consecinţă ar fi posibila reducere a preţurilor la sfecla de zahăr şi a suprafeţelor semănate, precum şi sistarea activităţii unor fabrici de zahăr. Când este vorba despre TVA trebuie să se înţeleagă că nu suntem împotriva majorării impozitului. Dar în acest caz piaţa internă trebuie să fie impermeabilă pentru contrabandiştii de zahăr ieftin, iar consumatorul trebuie să fie psihologic şi material pregătit să plătească un preţ mai mare pentru produs. Se presupune că structurile din conducerea statului înţeleg clar motivul şi consecinţele deciziei privind majorarea impozitului pentru acest produs de primă necesitate, indiferent cine şi ce spune. Însă, din păcate nici prima, nici a două şi se pare nici a treia nu reprezintă o realitate obiectivă din Moldova şi se pare că asta este o problemă foarte mare pentru producătorii de sfeclă şi zahăr din ţară.

O problemă serioasă este generată şi de regulamentul privind rambursarea a 12 la sută din TVA de 20 la sută producătorilor agricoli, care are o componentă de corupere imensă. Rambursarea nu va avea loc automat, ci prin verificare. Pe de o parte autorităţile declamă peste tot lozinci anticorupţie, iar pe de altă parte nu aplică metodici automatizate de distribuire a subvenţiilor şi rambursarea impozitelor, unde abordarea subiectivă trebuie să fie exclusă. În sfera fiscală, ca şi în cea juridică, trebuie să fie valabil principiul prezumţiei nevinovăţiei. Fermierii, ca şi alţi agenţi economici, sunt obligaţi post-factum să poarte responsabilitate pentru încălcările admise de aceştia la calcularea TVA-lui rambursat, dar să nu fie în rol de infractor, care aşteaptă verificările organelor de control, care la rândul lor decid să-i ramburseze sau nu TVA. Este o părere consolidată a producătorilor agricoli, pe care o împărtăşim.

InfoMarket: Cum apreciaţi conjunctura regională a pieţii zahărului?

Alexandr Koss: Din păcate, asupra pieţii moldoveneşti are o presiune mare zahărul ucrainean de contrabandă. Pieţele de desfacere din sudul şi nordul Moldovei sunt supraîncărcate cu astfel de zahăr. Dacă cumpăraţi zahăr ambalat în pungi fără marcă de firmă, trebuie să ştiţi că există o mare posibilitate că v-a fost vândut produs de contrabandă.

În acest context, trebuie să explic de ce zahărul din Ucraina este mai ieftin. În primul rând în Ucraina multe fabrici de zahăr lucrează pe cărbune, care este mai ieftin. În cel de-al doilea rând, în Ucraina este aplicat un sistem puternic de subvenţionare directă şi indirectă a sectorului agrar (de exemplu, rata de 20 la sută TVA la sfecla de zahăr rămâne în folosinţa producătorilor agricoli). În cel de-al treilea rând, aproape pe tot teritoriul Ucrainei condiţiile climaterice pentru recoltarea sfeclei de zahăr sunt mult mai benefice decât în Moldova (mai ales că la sudul Ucraina sfecla se cultivă pe câmpuri irigate). În cel de-al patrulea rând, având propriul complex de producere a sfeclei şi a zahărului, Ucraina importă în cadrul cotei neimpozabile a OMC 260 mii tone de zahăr de trestie, care este apriori mai ieftin şi care duce la fluctuaţii de preţ enorme pe piaţa internă şi stimulează „exportul de contrabandă". În cel de-al cincilea rând, în Ucraina cea mai mare parte a zahărului se produce în baza schemelor de taxare şi într-un anumit moment vine criza de lichiditate atât asupra producătorilor de zahăr,cât şi asupra fermierilor, care în loc de bani primesc zahăr şi sunt gata să-l vândă pentru orice bani, în cele mai multe cazuri pe lângă casele de stat.

Ce avem în consecinţă? Ştim foarte bine că în baza diferenţei de preţ între zahărul moldovenesc şi cel ucrainean care este de 100-150 USD pentru o tonă, vama şi grănicerii nu  pot opri fluxul de contrabandă. Zahărul „este împins" pe piaţa din Moldova direct şi prin Transnistria. Zahărul „ilegal" din Ucraina ruinează piaţa moldovenească. În rezultat, în propria ţară noi nu putem să ne vindem produsul consumatorilor industrial şi în reţelele comerciale mari, iar vânzările cu amănuntul s-au oprit practic de la jumătatea toamnei. Cash-flow-ul nostru este salvat doar de cota preferențială de expert în UE - 34 mii tone de zahăr moldovenesc.

InfoMarket: Rezultate pozitive a ramurii zahărului sunt atestate în Rusia şi Belarus...

Alexandr Koss: Acest lucru este de bine, deoarece în asta constă singura posibilitate legală pentru Moldova nu doar să acopere deficitul din contul fabricilor de zahăr în regim de comerţ liber, dar să facă faţă şi contrabandei. În primul rând, în acest sens prezintă interes Belarus - singura ţară exportator net al zahărului de sfeclă în Uniunea Vamală, unde şi preţurile la resursele energetice sunt mai mici şi subvenţiile de stat sunt mai mult decât generoase. Importul legal de zahăr belarus este singura posibilitate de luptă cu contrabanda în Moldova. Este adevărat că această practică poate fi calificată dreptul un factor negativ pentru industria zahărului din ţară, deoarece noi iar vom rămâne fără vânzări. Însă, importul legal oricum este mai bun decât stimularea contrabandiştilor, care devin tot mai puternici pe zi ce trece. Noi vedem ce se petrece şi înţelegem unde se va ajunge.

Deşi, evident, în Uniunea Vamală conjunctura se schimbă. Contrabanda din Ucraina a putut fi blocată iar preţurile la zahăr au început să crească consolidat. Belarus are acces liber pe piaţa rusă. Dacă în trimestrul IV 2012 zahărul belarus costa ieftin, atunci cu timpul acest zahăr va fi tot mai scump şi mai scump.

InfoMarket: Cum se asigură formarea preţurilor pe piaţa de zahăr din Moldova? Circulă păreri că preţul la acest produs este majorat peste măsură...Care este prognoza de preţ la zahărul de sfeclă pentru perioada următoare?

Alexandr Koss: Preţurile trebuie să fie formate în baza legilor de piaţă. În Moldova, preţurile pe piaţa internă de zahăr sunt determinate de nivelul preţurilor pe pieţele regionale şi în primul rând în Ucraina. Concurenţa de pe piaţa moldovenească a zahărului nu este tocmai adecvată, deoarece trebuie să concurăm cu contrabanda. Preţul de cost al zahărului moldovenesc, după cum am menţionat, este mai mare decât preţul zahărul ucrainean de contrabandă. Iar prognoza preţurilor depinde de gradul de adecvare al autorităţilor, de dorinţa acestora şi capacitatea de a lupta cu contrabanda. Oricum, nu trebuie să aşteptăm în viitorul apropiat o creştere a preţurilor la zahăr.

InfoMarket: Care este potenţialul pieţii interne a zahărului? Se aşteaptă un deficit de zahăr pe piaţa internă în 2013?

Alexandr Koss: De obicei, acest lucru depinde direct de nivelul preţului: când este unul mare atunci capacitatea pieţii interne este de 65-70 mii tone, iar când preţurile sunt mai joase - 75-80 mii tone. Din cauza contrabandei şi a preţurilor mici noi exportăm 34 mii tone în UE. Concluzia este următoarea: în baza preţurilor actuale şi a cantităţilor de zahăr produse din recolta anului curent, va trebui să importăm circa 25-30 mii tone de zahăr.

InfoMarket: Cum rămâne cu potenţialul de export?

Alexander Koss: El depinde de preţul exporturilor. Chiar şi ţinând cont de anumite tendinţe de micşorare a preţurilor, fapt explicabil ţinând cont de recoltele obţinute anul acesta şi anul trecut în Uniunea Europeană  (nevisată pentru Moldova - de 80-100 de tone la hectar), piaţa europeană rămâne atractivă pentru noi, deoarece preţul nostru de cost este mai mic decât preţurile de comercializare a zahărului în UE. Sunt convins că şi conjunctura de piaţă creată în Moldova, cota de export în UE (34 de mii de tone) va fi valorificată pe deplin. Astăzi, această piaţă este singura atractivă pentru noi.

Desigur că nu avem supravenituri la export. De exemplu, în 2012, zahărul era exportat la preţul mediu de aproximativ 680 de euro fără TVA, ceea ce corespunde preţului de pe piaţa internă de 11,75 lei pentru un kilogram cu TVA de 8% (din ianuarie 2013 - 13,05 lei/kg cu 20% TVA). Este un preţ bun, care ne permite să existăm. Şi dacă în anii precedenţi încercam să menţinem echilibrul de zahăr al pieţei interne şi vindeam mai ieftin zahăr în Moldova, decât îl livram la export în Rusia, în acest an nu mai avem această posibilitate.  Trebuie să ţinem cont de pierderile din cauza secetei şi, respectiv, preţul de cost mare al producţiei finite.

Scopul nostru prioritare este să ne menţinem afacerea la nivel fără pierderi şi vom vinde zahăr celui care va oferi un preţ mai mare. Zahărul nostru va concura legal cu zahărul european pe piaţa UE şi nu va fi vândut la preţuri dumping pe piaţa moldovenească, unde este nevoit să concureze cu produsul importat ilegal din Ucraina.

Desigur, avem clienţi permanenţi în ţară, pe care nu vrem să-i lăsăm fără zahăr de calitate, produs legal „made in Moldova". Cât ţine de alte aspecte ale politicii macroeconomice - ţine de competenţa autorităţilor care, mai devreme sau mai târziu vor înţelege toate nuanţele pieţei zahărului şi îşi vor întoarce faţa spre una din puţinele ramuri profitabile din Moldova - cea a zahărului. Sper că acest lucru nu se va întâmpla prea târziu...

InfoMarket, 24 decembrie 2012