Noutăți

La Drochia, deja de timp bun a început recoltarea sfeclei de zahăr. Tradiţional, aceste lucrări începeau mai tîrziu. În primele zile ale lui octombrie. Şi anul acesta trebuia să înceapă-n octombrie. Deoarece primăvara a fost mai tîrzie, mai tîrziu s-a semănat sfecla. Am fost şi astă vară la Nord. Am vorbit cu mai multă lume, inclusiv cu cei care avea acoperite cu sfeclă zeci şi sute de hectare. Parcă îl văd pe unul din ei cum smulge o sfeclă din pămînt şi îl trage pe fotoreporter de mînă să-i facă o poză. Poate o dă la ziar, să vadă lumea ce sfeclă frumoasă e-n anul ista.

Dar a venit august, iar apoi septembrie şi s-a trecut cu radiera peste planuri. Mai mult decît atît, condiţiile meteo extrem de dure au pus în pericol recolta. Cultivatorii de sfeclă au înţeles că se poate repeta anul 2009, an secetos, an în care a fost compromisă aproape jumătate de roadă.

Dar ce înseamnă să nu poţi recolta ceea ce au semănat?

Producerea sfeclei cuprinde cîteva etape şi operaţiuni absolut obligatorii, care, la rîndul lor au anumite costuri. Calculele arată că prelucrarea pămîntului din toamnă costă pînă la o mie de lei pentru un herctar de teren. Însămînţarea aceluiaşi hectar trece peste trei mii cinci sute de lei. Aproape pe întreaga perioadă de vegetaţie plantele urmează a fi protejate de dăunători, de boli şi de buruiene, iar asta înseamnă că la mijloacele cheltuite pîna acum se mai pun alte şapte mii de lei. Ultima operaţiune - recoltarea mecanizată - adaugă încă trei mii. Costurile generale ale unui hectar de sfeclă, de la semănat pînă la recoltare, constituie aproximativ 13 mii de lei. Anual societăţile mari seamănă sfeclă pe sute de hectare, ceea ce înseamnă că în cazul unui an secetos sînt puse în pericol investiţii foarte şi foarte mari.

Trebuie să se înţeleagă că cultivarea sfeclei de zahăr nu poate fi catalogată doar ca afacere a unui sau altui producător. Da, riscurile sînt ale lui şi, în ultimă instanţă cîştigurile îi revin, însă este nedrept să nu ţinem cont de aspectul social al acestei ramuri, de caracterul strategic pe care sfecla îl are pentru întreaga zonă de nord a Moldovei, de angajamentul, inclusiv al cultivatorilor de sfeclă, privind acoperirea la scară naţională a necesarului de zahăr pentru reţeaua comercială şi pentru a garanta activitatea unor mari întreprinderi din industria alimentară cum ar fi Bucuria, Orhei-Vit, Nefis, fabricile de vin, Franzeluţa etc. etc.

Aşa cum se vede, responsabilitatea este mult prea mare pentru a o lăsa doar pe seama cultivatorilor, iar lucrul acesta l-a înţeles întotdeauna conducerea companiei Sudzucker Moldova, care şi-a asumat şi de data aceasta o parte a riscurilor, dar şi a costrurilor pe care le solicită această stare excepţională - seceta.

"În legătură cu semănarea tîrzie a sfeclei de zahăr, din cauza că a fost o primăvară ploioasă şi rece, am planificat să începem recoltarea la începutul lunii octombrie. Însă am decis să începem campania de recoltare pe 7 septembrie, pentru a reduce la minimum pierderile partenerilor noştri - furnizorii de sfeclă de zahăr - din cauza secetei", a spus directorul pe materie primă al companiei, Ruslan Gheorghiţă, menţionînd că două fabrici funcţionează la toate capacităţile.

Cu Ruslan Gheorghiţă am vorbit chiar în cîmp. Societatea "Agro-Mihăileni" recoltează deja a treia săptămînă sfecla. Este responsabil de sectorul materie primă în cadrul companiei germane şi asta înseamnă că, de fapt, se află mai mult în cîmp. Spune că în medie se aştepta o recoltă de circa aproape 40 tone la hectar, însă seceta a intervenit cu rectificări. Dar mai spune că atît agricultorii, cît şi specialiştii din cadrul companiei au deja experienţa anilor secetoşi. Mai ales experienţa anului 2009. Atunci pierderile au fot extrem de mari. Anul curent s-a intervenit la nivel de tehnologie. Tudor Chilari, conducătorul societăţii, zice că, deşi anul s-a arătat iniţial bogat în precipitaţii, s-a decis totuşi aplicarea tehnologiei "No till". Pîmîntul a fost afînat, fără a se întoarce brazde şi asta a permis păstrarea apei în sol. Crede că aceasta este una dinte principalele motivaţii ale pierderilor mai mici de pe urma secetei. Din păcate nu e chiar atît de uşor să aplici o asemenea tehnologie. Trebuie să ai tehnică bună şi agregate corespunzătoare. În toţi aceşti ani cît colaborează cu "Sudzucker-Moldova" a reuşit să cumpere tot de ce are nevoie. Nu a avut niciodată suficiente mijloace, însă investitorul german s-a oferit drept garanție bancară. Schema e una valabilă pentru multe alte gospodării agricole care acum îşi au combinele lor, tractoarele lor.

Şi totuşi, de ce "Sudzucker-Moldova" a decis să înceapă sezonul de procesare cu circa trei săptămîni mai devreme.

Acum cîteva zile, directorul comercial al altei companii de procesare declara, potrivt unei agenţii de ştiri, că la moment "sfecla stă în pămînt, iar din lipsa apei se usucă şi chiar se strică. Pămîntul este atît de uscat, încît şi plugurile se rup. Cred că vor fi înregistrate pierderi de circa 20%. Însă nu trebuie să ne facem griji, pentru că în fiecare an luna septembrie este mai secetoasă, iar la începutul lunii octombrie încep ploile, iar atunci va demara campania de recoltare".

Accesez site-ul Gismeteo.md şi caut ploile de la începutul lunii octombrie. În dreptul mai multor zile apare acelaşi soare galben. Se presupune că începînd cu 6 octombrie vor veni ploi slabe.

Desigur, abordările sînt diferite şi în agricultură. Compania "Sudzucker-Moldova" - principalul producător de zahăr din Moldova - a analizat situaţia încă la primele semen ale secetei. A decis să mobilizeze toate capacităţile pentru a finaliza cu mult înainte pregătirea celor două fabrici de procesare. Au angajat suplimentar braţe de muncă, s-a lucrat în trei schimburi, sau completat rezervele de combustibil. Acum ambele fabrici funcţionează non-stop.

Conducerea companiei Sudzucker-Moldova recunoaşte că, graţie preţurilor bune la zahăr din anul acesta, influenţate de pieţele regionale, s-a reuşit creşterea încasărilor. Acum, agricultorii se află într-o situaţie foarte grea. Pe de o parte, dacă sfecla ar fi recoltată mai tîrziu, ar fi mai mare şi cantitatea de zahăr în rădăcini, iar asta înseamnă un preţ mai bun pentru ei. Pe de altă parte, seceta face ca sfecla să se usuce, să piardă din greutate şi chiar dulce la putrefacţia rădăcinilor. Deci pierderile ar fi şi mai mari. De remarcat că şi într-un caz, şi în altul cel care are de pierdut este cultivatorul de sfeclă.

"Din cauza secetei şi a începerii mai devreme a campaniei de recoltare a sfeclei, compania "Sudzucker-Moldova" a decis că compenseze din mijloacele proprii pierderile producătorilor de sfeclă prin adaosuri speciale la preţul convenit. Astfel, costul sfeclei cu un conţinut de zahăr de pînă la 18% împreună cu plata suplimentară pentru recoltarea timpurie depăşeşte 700 lei pentru o tonă", a spus reprezentantul companiei.

În aceeaşi zi, la Drochia a fost şi ministrul agriculturii Vasile Bumacov.

L-am văzut învăluit în colbul stîrnit de cele cîteva combine. Cred că mai puţin praf înghite un hamal din piaţa centrală decît un ministru al agriculturii.

Domnul ministru spune că prin asemenea acţiuni precum sînt cele întreprinse acum în Nordul ţării, se va reuşi diminuarea la maximum a pierderilor generate de secetă. Şi mai constată că prin investiţiile care s-au operat s-a izbutit refacerea unei întregi industrii - industria zahărului. Logica lucrurilor zice că investiţiile sînt rezultatul unor politici promovate la nivel de stat. Ministerul are sarcina primordială de a elabora şi de a implementa politici clare, avantajoase mediului de afaceri. Vizita de marţi a ministrului Bumacov pe cîmpurile cu sfeclă şi la fabrica de zahăr din Drochia reflectă o relaţie eficientă între stat, investitor şi agricultorul local. Scoaterea din lanţ a uneia dintre cele trei verigi, rupe lanţul.

Săptămîna, 30 septembrie 2011