Particularităţile dezvoltării culturii sfeclei de zahăr
Chiar de la început, anul agricol 2013 promitea să fie unul prielnic şi productiv: până la 15 iulie cantitatea de umiditate căzută era de 385,9 mm (sau cu 28,5% mai mult decât media de mai mulţi ani – 300,3 mm). Ploile au fost omniprezente practic pe întreaga suprafaţă cultivată cu sfeclă de zahăr, dispersându-se proporţional dinspre nord spre sud. În pofida temperaturilor mai mari de +30°С înregistrate în luna iulie (în perioada 5-8 iulie şi în ultimele zile ale lunii), temperaturile a fost în limitele valorilor normale. În perioada 26-30 iulie, temperatura maximă înregistrată a fost de până la 34°С, însă această abatere nu a avut consecinţe negative asupra culturii sfeclei de zahăr. Pe parcursul nopţii din 31 iulie, coloana de mercur a coborât atingând nivelul optim al temperaturii. Din aceste considerente pe parcursul lunii iulie nu au fost identificate cazuri de stagnare a dezvoltării sfeclei de zahăr (perioade de dormitare).
Până la începutul lunii august, pe terenurile aflate în proprietatea Sudzucker Moldova, au fost efectuate două proceduri de tratare a plantelor aflate în perioada de vegetaţie. A treia procedură de tratare a fost efectuată pe o suprafaţă de aproximativ 50% din teritoriu, a patra – aproximativ 30%. Precipitaţiile îndelungate care au avut loc la sfârşitul lunii mai – începutul lunii iunie au periclitat desfăşurarea celei de a treia proceduri de tratare pe întreg teritoriul. Ploile care au intervenit făceau inutile tratările ulterioare ale culturii de sfeclă. În urma precipitaţiilor abundente s-a observat faptul că pe unele terenuri cultura sfeclei de zahăr este expusă îmburuienării târzii, din cauza unor erori în aplicarea erbicidelor. Asta ar putea afecta negativ rezultatele recoltei.
Între timp specialiştii Departamentului materiei prime vor continua să monitorizeze săptămânal starea frunzelor şi rădăcinilor, din perspectiva apariţiei şi dezvoltării unor boli. Către 25 iulie, aproximativ 50% din teritoriu a fost afectat de cercosporioza sau pătarea roşie a frunzelor (planta a fost afectată în proporţie de 50%). Tratamentul împotriva cercosporiozei a fost aplicat pe o suprafaţă de 62%. Astfel, aproape 12% dintre gospodării au aplicat tratamente eficiente împotriva bolilor frunzelor.
La 29 iulie greutatea medie a unei rădăcini sănătoase era de aproximativ 84% mai mare decât greutatea medie din anul 2012. Comparativ cu media din ultimii zece ani (2003-2012) recolta a sporit cu 35%. Greutatea medie a frunzelor şi tulpinilor rădăcinoase este de 2,7 ori mai mare decât indicatorul de anul trecut.
Datele aferente anului 2013, indică faptul că la moment starea culturii sfeclei de zahăr este diferită de cea din anii precedenţi. Cantitatea suficientă de umiditate şi temperatura relativ optimală au contribuit la dezvoltarea sfeclei şi creşterea în masă a acesteia. Mulţi factori sunt dependenţi nu atât de volumul de precipitaţii, cât de temperaturile din timpul zilei a lunii august.
Putregaiul uscat al vârfului rădăcinii a afectat cultura sfeclei în proporţie de 0,1 %, pe suprafaţa câtorva gospodării agricole. Mostrele de sfeclă de zahăr afectate de putregaiul uscat al rădăcinii au fost transmise spre analiză la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare a sfeclei de zahăr (Gottingen), unde a fost descoperită principala sursă de infectare – ciuperca din genul Aphanomyces (1207).
Ținând cont de modul în care evoluează lucrurile, avem convingerea că recolta din toamna anului curent va fi una considerabilă, deşi primele simptome de afectare cu putregaiul uscat al rădăcinii sunt alarmante.
