“Südzucker Moldova”: zece ani în care pentru orice risc s-au găsit soluţii adecvate

Nu este deloc întîmplător faptul că genericul sub care s-au desfăşurat discuţiile a făcut trimitere directă la riscuri şi persepective. Riscurile care au marcat piaţa mondială şi cea regională a zahărului au avut impact direct şi asupra piaţei locale. Mai mult decît atît, de multe ori, pe lîngă cele generale, au existat şi riscuri generate la nivel local, iar aceastea i-ai cerut investitorului german eforturi mari pentru a identifica soluţii.

Deşi capacităţile de producere ale Republicii Moldova nu pot influenţşa efectiv saituaţia pe piaţa mondială, piaţa locală este pînă la urmă conectată direct la procesele aflate în derulare în afara ţării. Serghei Gudoshnikov, senior economist în cadrul Organizaţiei Monsiale a Zahărului, a trecut în revistă cauzele şi potenţialele consecinţe ale unei situaţii de-adreptul unice pe piaţa mondială a zahărului, cînd pe parcursul a doar 24 de luni, preţul la zahăr a înregistrat două salturi mari, iar între acestea – şi o cădere semnificativă. Piaţa nu a suportat asemenea modificări de preţuri deja de 29 de ani, adică din perioada cirzei preţurilor de la începutul anilor 80. Organizaţia Monidială a Zahărului a avertizat că preţuri mai mari de 550 dolari per tona de zahăr nu pot avea la bază factori fundamentali. În acelaşi timp, OMZ este de părere că preţurile, de asemenea, nu pot coborî sub 450 dolari, tona, dat fiind excedentul global relativ mic, dar şi stocurile actuale limitate. În acelaşi timp, coraportul dintre nivelul stocurilor mondiale şi consum reprezintă unul dintre cei mai importanţi indici ai balanţei mondiale pentru stabilirea preţurilor la nivel global.

În contextul actual, zahărul – ca marfă activ promovată prin intermediul burselor – şi preţul ecestuia sînt dependente nu doar de factori exclusiv carcateristici pieţii, dar şi de un şir de factori de altă natură. Primul dintre acestea ar fi influenţa speculaţiilor la bursă. Esistă o strînsă corelare între nivelul cotaţiilor şi volumul capitalului speculativ. Al doilea factor – dependenţa pieţei zahărului de piaţa resurselor energetice şi a diverselor resurse agricole utilizate la producerea etanolului (bunăoară, porumbul). Al treilea factor – cotaţiile dolarului SUA. Preţul la zahăr pe piaţa mondială este stabilit în dolari. Prin urmare, fluctuaţiile cursului de schimb influenţează imediat preţul mondial al acestui produs.

La această etapă, există semne clare că nu se poate vorbi despre un careva pericol de revenire la situaţii de deficit de zahăr pe piaţa mondială. Mai degrabă, producţia mondală va depăşi, în perioada 2011-2012, consumul global cu cîteva milioane de tone. Surplusul format ar putea influenţa uşor raportul dintre stocuri şi consum, deci orice surprize meteorologice ar putea duce la creşterea semnificativă a preţurilor. Preţurile mari şi instabile au fost şi au şanse să fie în continuare carcateristici de bază ale pieţei mondiale a zahărului pentru o perspectivăpe termen mediu În aceste condiţii, consumatorii de zahăr trebuie să dea prioritate livrărilor bine planificate şi garantate pe piaţa internă, în detrimentul unor preţuri hazardate impuse pieţei mondiale.

Andrei Bodin, Preşedintele conducerii „Soiuzrossahar”, s-a referit în luarea sa de cuvînt la măsurile de protejare a pieţelor interne ale ţărilor din cadrul Uniunii vamale (Rusia, Belarus, Kazahstan), ca factor de stimulare în evoluţia industriei zahărului produs din sfecla de zahăr, pe de o parte, şi posibilităţile limitate de influenţare a situaţiei pe piaţa mondială a zahărului – pe de altă parte. Vis-a-vis de acest subiect, Octavian Armaşu, director financiar al companiei „Sudzucker Moldova”, a menţionat că buna protejare a pieţei Republicii Moldova în eventualitatea livrărilor de zahăr din trestie, precum şi carcaterul previzibil al pieţei locale, nu întrunesc criteriile unor factori de risc pentru pieţele din perimetrul Uniunii vamale în condiţiile în care se continuă întreţinerea actualeleor relaţii comerciale.

În general, industria zahărului este pentru Republica Moldova o ramură cu impact socual extrem de pronunţat. Pentru cîteva sute de mii de lcuitori ai îării cultivarea sfeclei este singura sursă de venituri, iar reorientarea spre alte materii decît sfecla ar genera sărăcieşi tensiuni sociale greu de suportat.

Alexander Koss, speaker al conducerii «Sudzucker Moldova, a menţionat în raportul său, că perspectivele pozitive ale industriei vor depinde în cea mai mare măsură, de păstrarea condiţiilor cadru actuale de funcţionare a sectorului dat. În acest scenariu nu se înscriu în nici un fel sugestiile unor ministere de majorare a TVA de la 8 la sută la 20 la sută, ceea ce ar însemna crearea de condiţii egale pentru zahărul din trestie şi cel din sfeclă. Asta ar duce la creşterea preţurile şi, în consecinţă, piaţa locală va deveni atractivă pentru zahărul din trestie din Ucraina atît în condiţii legale, cît şi în condiţii de contrabandă, poarcurgînd „tradiţionalul” drum „mai scurt” prin Transnistria. În afară de aceasta, în toamna anului trecut, industria zahărului a fost deja zguduită de creşterea cu 12 la sută a preţului la sfeclă, generată de reducerea TVA de la 20 la 8 la sută pentru producţia agricolă. Este greu de presupus că indistria zahărului ar putea suporta alte asemenea lovituri.

Potrivit lui Alexandr Slusari, Preşedintele asociaţiei producătorilor agricoli «UniAgroProtect», costul majorării acestor impozite va fi achitat în cele din urmă de către agricultori şi de consumatorii simpli. În cazul în care se va purcede la majorarea TVA, optimizarea cheltuielilor de producţie se va face din contul reducerii preţului de achiziţie a materiei prime. Asta va duce la reducerea producţiei de sfeclă, ceea ce va avea consecinţe sociale, va influenţa acumulările bugetare în sensul reducerii lor mult peste cele circa 35-40 milioane lei, ca eventuale acumulări, la modul teoretic, de Taxe pe Valoare Adăugată.

Vasile Bumacov, Ministrul agriclulturii şi industriei alimentare a Republicii Moldova, a menţionat în luarea sa de cuvînt, că pe parcursul celor 10 ani de activitate, compania «Sudzucker Moldova» a reuşit să formeze un adevărat model de sistem de producere stabil şi bine gestionat. Modernizarea întreprinderilor depăşeşte de multe ori nivelul de înzestrare înregistrat la întreprinderi de acest gen din ţările apropiate, iar cultivarea sfeclei a devenit o ramură-locomotivă pentru întreaga agricultură a ţării noastre. Ministrul a declarat în cadrul conferinţei, că executivul va crea şi mai departe condiţii favorabile bunei activităţi a industriei zahărului, ceea ce va garanta reducerea riscurilor, menţinerea şi asigurarea unor persepective clare.

Aniversarea celor zece ani de activitate a companiei a fost un bun prilej şi penru Prim-ministrul Vlad FILAT să se pronunţe asupra modului în care Sudzucker Moldova s-a încadrat în contextul general al economiei naţionale. Domnia sa a menţionat că Sudzucker Moldova este unul dintre cei mai importanţi investitori din Republica Moldova şi un exemplu de succes, demn de urmat de alţi investitori străini.

„Contribuţia companiei la dezvoltarea economiei ţării în general este una apreciabilă. Din momentul intrării pe piaţa moldovenească şi pînă în prezent, Sudzucker a investit în economia Republicii Moldova 35 milioane de euro. De asemenea, merită apreciat faptul că Sudzucker Moldova colaborează activ cu autorităţile guvernamentale în domeniul îmbunătăţirii cadrului legislativ", a menţionat Premierul.

Totodată,Vlad FILAT a felicitat angajaţii companiei şi le-a mulţumit pentru munca depusă.

Dosar. Pe parcursul aa zece ani de activitate, „Sudzucker Moldova” SA a investit peste 453 de milioane lei în dezvoltare, inclusiv în achiziţionarea de echipamente noi pentru fabrici şi utilaje agricole – aproximativ 262 de milioane de lei, în modernizarea infrastructurii – mai mult de 191 milioane de lei.

Saptamina", 6 mai 2011